În căutarea vestigiilor...

Începem un nou proiect de promovare a istoriei locale 

și dezvoltare a turismului rural.

Ne propunem ca să mergem pe urmele strămoșilor noștri,

 în locurile care ar prezenta un interes pentru istoria și turismul local.

Azi vom vorbi despre movilele funerare.

Un loc deosebit între siturile funerare din spațiul pruto-nistrean îl ocupă movilele scitice, dintre care unele sunt dispuse izolat, pe când altele alcătuiesc adevărate necropole tumulare. Un anumit număr de movile au fost ridicate în diferite regiuni ale țării și în primele secole ale erei noi de către triburile nomade ale sarmaților Cele mai târzii movile funerare de pe teritoriul Republicii Moldova datează din sec. al XIV-lea. Până în prezent, din câte cunoaștem, a fost cercetat doar un singur tumul în spațiul pruto-nistrean datând din această perioadă.

 Răspândiți în diferite regiuni geografice ale Republicii Moldova, cei peste 6100 de tumuli sunt monumentele arheologice și cele mai mult afectate, fiind aplatizate sau aproape complet distruse din cauze mai ales antropice decât naturale. Multe dintre aceste movile abia dacă mai pot fi observate azi în teren, fiind identificate pe baza hărților topografice vechi sau, mai ales, cu ajutorul imaginilor din satelit

Dar, așa cum dovedesc săpăturile arheologice, aceste obiective arheologice puternic deteriorate conțin complexe și vestigii arheologice importante, uneori deosebit de valoroase, de aceea se impune imperios documentarea, inventarierea și protejarea lor.

Conform informației din volumul 7 „Localitățile Moldovei” aflăm că pe moșia satului Izbiște sunt 4 movile făcute din pământ, mărturie că pe aceste locuri au colindaty cete de nomazi. Cei care au căzut în lupte sau au decedat aici erau înmormântați aici, făcânduilse movile mari de pământ peste morminte. Studiere lor ar permite când au fost aici hoinarii din câmpie și câți din ei nu s-au mai întors pe câmpiile siberiene. Unele din ele posibil să fi fost vandalizate sau nivelate dea lungul anilor.

Am hotărât să culegem date de la localnici și să purcedem în căutarea lor și să identificăm movilele funerare pomenite în cartea „Localitățile Molodvei” vol 7, și Izbiște satul izvoarelor” de Eduard Gherciu.

Ghidul meu de azi a fost d-l Chetrean Gavril, localnic născut prin anii 40, ai secolului trecut ce ține minte în detalii aproape toate evenimentele generației sale, un bun cunoscător al locurilor natale.

Primul loc vizitat a fost Moclicul de la Zdoroca, movilă de dimensiuni medii cu o suprafață de câteva sute de metri patrați situată în pădurea Zdorocii. Cel mai ușor o găsiți ridicând drumul de la iazuri la deal prin pădure.

Traseul și poziția Moclic-ului

Vedere înspre sat de pe Moclic

În preajma ei era pe timpuri o poiană în care se adunau boierii din împrejurimi pentru a sărbători diferite evenimente familiale la natură. În timpul Războiului Doi Mondial, acest Moclic era un punct strategic fiind dosit printre arbori, totodată fiind un minunat punct de observație și control al părții de sud-vest  localității. În prezent este greu dă identificat și evaluat, deoarece este crescut cu arbori și arbuști ce limitează vederea, dar după estimările și cercetările la fața locului am constatat că Moclicul are o suprafață de câteva sute de metri pătrați, iar panta lui spre sat e de circa 45°, cea din partea sudică însă e platoul ideal pentru un picnic în natură. Deci părerea mea e că această semi-movilă este mai degrabă o formă de relief de origine naturală apărută probabil în urma unor alunecări de teren de pe versantul Zdorocii.

Altă movilă vizitată și cercetată la fața locului a fost Movila Spănzurați, situată în apropiere de pădurea Halocea, la hotar între satele Boșcana, Zăicana și Izbiște, cam la aproximativ 8 km de localitate și în apropiere de traseul M21, șoseaua Poltava.

Poziția și traseul din localitate spre Movila Spânzurați

Movila este situată pe un deal consemnată pe unele hărți de război româno-germane și americane ca înălțimea cu cota de 227,9m și probabil era un punct strategic militar important, deoarece în zilele noastre în preajma ei este situată fosta bază militară „Bereozca”.

Fragment hartă topografică militară germană,1937 cu înălțimea Movila Spănzuraților
Sursa: Gherciu Eduard „Izbiște satul izvoarelor”, pag.16

Sunt o mulțime de legende ce se învârt în jurul acestei movile. De la legende despre comorile tătărești și turcești îngropate în părțile locului, până la oameni rătăciți din senin pe acest loc deschis și până la diferite zicale și blesteme locale ca: „Să te duci la Spănzurați” sau „Să te spănzuri ca Tonea”, utimul nume fiind feminin și din spusele localnicilor ar fi primul om spânzurat în acest loc, o femeie pe nume Tonea(Antonina), perioada când anume s-a întâmplat suicidul nu se cunoaște(o sută – două de ani în urmă),iar mai târziu aici au început să fie aduși și înhumați sinucigașii din Izbiște, departe de localitate ca în semn de neacceptare a unor astfel de cazuri.

Movila Spânzurați

În diametru această movilă este de circa 15 m, iar înălțimea ei e de circa 2,5 m. Tot ce este posibil ca în trecut să fie fost mult mai înaltă și mai mare, dar în urma factorilor de eroziune s-a diminuat în mărime și volum.

Vedere înspre sat de pe Movila Spânzurați

După spusele lui nea Gavril Chetreanu, movila era îngrijită de fostul colhoz: se tăiau puieții ce creșteau haotic, se cosea și chiar era îngrădită de părușteți  din lemn înfipți cam la 2 metri unul e altul în jurul  movilei. Fiind socotită ca punct de hotar între localitățile sus menționate, în vârful ei era ridicat și un soi de construcție obelisc, ce servea drept orientir. În prezent sunt doar bucățile din beton mărturie acestei construcții și probabil căutătorii de comori au muncit cu sârg, fiindcă toată movila e plină de gropi și săpături destul de pronunțate, inclusiv și în centrul movilei se văd urmele unei găuri săpate probabil în ultimele decenii.

Evident și fără îndoială că această movilă este de origine antropogenă, și are cel puțin câteva secole, ea fiind prezentă în mărturiile și amintirile multor generații de izbișteni. Și tot ce e posibil să fie una din cele patru movili funerare pomenite de cercetători, corespunzând și din punct de vedere al așezării fizico-geografice(loc înalt), și încărcătura istorică pe care o are(în apropiere de Iepurărie, presupusa vatră străveche a satului)

Iepurărie, vatra străveche a satului

Este un loc greoi, o atmosferă neplăcută și vrei să părăsești imediat acest loc, cu toate că curiozitate nu-ți permite. Nea Gavril povestește că tractoriștii arând la colhoz chiar și după miezul nopții, deseori se dezorientau urcând cu tractorul pe movilă sau dând cu botul în ea, cu toate că movila se poate desluși clar în vecinătatea masivul agricol. Și chiar când am hotărât să plecăm, automobilul cu care venisem nu voia să pornească și pace, cu toate că nu avusem probleme până atunci cu pornirea motorului. Și fără să veri te panichezi cu toate că era ziua în amiaza mare , iar noi doi eram oameni maturi deja...

Istoria dă fiori...