пятница, 21 ноября 2014 г.

Cărţi peste Prut...schimbări pozitive la Criuleni.



Joi, 20 noiembrie 2014 în incinta Bibliotecii Publice Orăşăneşti „T.Isac” din or.Criuleni a avut loc seminarul cu partcicparea directorilor bibliotecilor publice rurale din raionul Criuleni. Temele abordate au fost:
  • ·         proiectul „Consolidarea fondului de carte în bibliotecile rurale din Republica Moldova”, susţinut financiar de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, proiect iniţiat de Centrul Român de Politici Europene.
  • http://www.cartipesteprut.ro/despre-proiect/


Proiectul are ca scop mărirea considerabilă a fondului de carte românească dintr-o serie de biblioteci rurale din Republica Moldova, precum şi creşterea abilităţilor bibliotecarilor ce activează în aceste biblioteci, la capitolul atragerea fondurilor în biliotecă, idei de proiecte şi schimb de experienţă cu colegii din România.
În cadrul proiectului, românii receptivi de peste Prut au donat peste 15 000 de cărţi în cadrul campaniei de colectare. De asemenea: jocuri, tehnică pentru utilizatorii bibliotecilor din stânga Prutului.

În afară de campania de colectare a cărţilor,
biliotecarii aplicanţi la proiect au beneficiat şi de o vizită de studiu la Biblioteca Naţională a Rămâniei şi la Biblioteca Comunală Şirna,Jud Prahova. Vizită, în urma căreia am venit cu idei noi de proiecte pentru bibliotecile noastre,idei despre un model de bibliotecă compactă dar amenajată cu gust şi atractiv(Biblioteca Comunală Şirna).
Toţi cei prezenţi la seminarul de azi(în jur de 30 de directori de biblioteci rurale), au plecat cu idei preluate din prezentarea proiectului şi a vizitei:
organizarea unei ludoteci în bibliotecă, elaborarea unei reviste culturale a localităţii, deschiderea unei pagini de web a bibliotecii pentru promovarea imaginii acesteia.
Urmează etapa transportării şi distribuirii cărţilor în bibliotecile din Republica Moldova.

















Îcadrul seminarului s-a mai discutat:
  • ·         aplicarea la programul naţional Novateca – moderator Valentina Bobeico, director Secţia Cultură şi Turism Criuleni;
  • ·         rapoartele anuale şi concursurile naţionale literare 2015 –moderator: Şapovalov Viorica,director Biblioteca Publică Orăşănească „Tamara Isac”;

четверг, 13 ноября 2014 г.

Bine aţi venit de acasă – acasă!


Aţi avut vreo dată un sentiment pe care nu-l puteţi explica cînd vizitaţi unele locuri, persoane, păşiţi pragul unei case în care sunteţi pentru prima dată? Emoţii pe care nu le puteam explica am avut cînd am văzut copii frumoşi ce ne aşteptau cu pîine şi sare ...emoţii  ce nu le puteam explica  am avut odată cu păşirea pragului Bibliotecii Comunale Şirna. Nu ştiu...francezii au un  termen psihologic-„deja vu”.
Şi nu înţelegeam ce se întîmplă, de ce mă simt aşa....doar totul e perfect-sunt într-o vizită la o bibliotecă frumoasă, sunt pentru prima dată aici...ce se petrece cu mine???Şi m-am tot frămîntat aşa pînă cînd gazda noastră, un om frumos la suflet şi la chip, o femeie cu o voce moale,dulce din poveste ...sau de povestitor mai bine zis...nu a rostit mesajul de salut:  
Bine aţi venit de acasă – acasă!
Şi atunci am înţeles totul...Am venit acasă! Am venit  acasă fără să plecăm de acasă...unde nu am fost şi ne-a lipsit întoarcerea...de unde nu am plecat şi ne-am întors!!!
Acesta a fost mesajul de salut a d-ei Iuliana-Camelia Pîrvu – director Biblioteca Comunală Şirna judeţul Prahova. Acesta a fost mesajul de la care cu toată stăpînirea de sine...mi s-a urcat un nod în gît... Un sentiment că am pierdut multe lipsind de acasă...Un sentiment de împăcare cu sine, că nu suntem noi vinoveţi de plecare şi că totul va fi bine cînd ne vom întoarce definitiv.
Odată cu pragul acestei biblioteci, am păşit într-o poveste: totul era ca din poveste- ochii fugeau la toate cele frumoase şi bine aranjate cum numai o mînă de gospodină le poate pune la aşa un loc – încît pînă şi spaţiul mic ţi se pare încăpător. Şi nu ştiam ce să fac...la un moment dat am avut tentaţia să mă aşez şi să mă joc cu jucăriile din ludoteca bibliotecii...parcă mă ademeneau...voiam să fiu şi eu copil măcar un pic. Şi parcă eram şi eu băştinaş din Şirna – toate acele exponate m-au făcut să citesc istoria şi cultura acestei localităţi...Iar atmosfera era şi mai fascinantă cînd istoria se îmbina perfect cu calculatoarele şi îndemnul brodat de mînă:Hai pe net!
Şi eu care credeam că prietenii poveştilor pot fi numai copiii ce le citesc...Cît m-am înşelat cînd am văzut cîţi prieteni are Biblioteca Comunală Şirna!Ohoho...Nici nu vă închipuiţi!Păi cu aşa prieteni nu ţie frică de nici un zmeu, de nici o încercare la care vei fi pus. Şi unde mai pui că toţi aceşti prieteni nu sunt din poveste...ei fac ca viaţa să fie o poveste:Biblioteca Naţională a României,Fundaţia Mereu Aproape,Primăria Comunei Şirna,Grădiniţa din localitate,Biblionet,Şcoala Gimnazială Tăriceni,Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Prahova,Centrul Judeţean de Cultură Prahova,Grupul de chitară”Altceva”..şi încă mulţi alţii.
Dar în afară de poveste cîtă muncă s-a simţit...cîte proiecte au fost implimentate...În cadrul concursului „Energie de la soare, de Ora Pămîntului”( http://ora-pamantului.ro/wordpress/?p=1574) au fost câştigate panouri solare de la Fronius în valoare de 20 000 de euro; Biblionet – lumea în biblioteca mea; Ludoteca; campania „Cărţi deschise pentru suflete deschise”(confecţionarea apeste 2000 de mărţişoare cărţi pentru copiii bolnavi de cancer);proiectul”Dacă citeşti câştigi”(circa 2000 de cărţi de la Fumdaţia Mereu Aproape);proiectul „Parteneriat pentru antreprenoriat”etc
Iar activităţii şi mai multe –expoziţii de pictură,”Din lada noastră de zestre”(revitalizarea tradiţiilor locale); colaborări cu ansamblul artistic”Fântâna din Şirna”,lansarea revistei culturale”Fântâna din Şirna”şi multe altele...

Cu toate că nu am plecat de la Şirna.... totuşi sper să ne mai reîntoarcem...





















O vizită de studiu urmată de o vizită de suflet...

O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!
Paul-Andre Baran,director de Programe Biblionet.
Tot greul în reţeaua de biblioteci dintr-o ţară stă pe umerele bibliotecilor mici, anume bibliotecarii rurali fac ca bibliotecile să fie vii!
Claudia Şerbănuţă, directorBiblioteca Naţională a României
O bibliotecă mică înseamnă un centru local, iar un grup de biblioteci unite pentru un scop  înseamnă o forţă impunătoare!
Cristian Ghinea, Director Centrul Român de Politici Europene.
Marţi  11 noiembrie 2014 a avut loc vizita de studiu în România a delegaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova. De această vizită au beneficiat 8 bibliotecari rurali din Republica Moldova şi 2 reprezentanţi de la Biblioteca Naţională a Moldovei:Vasilica Victoria-şef serviciu Studii şi Cercetări BNRM; Cresciuc Natalia-specialist principal”Clasificare şi Catalogare”BNRM.
Această vizită este parte componentă a proiectului „Consolidarea fondului de carte românească în bibliotecile rurale din Republica Moldova”(Cărţi peste Prut), iniţiat de Centrul Român de Politici Europene(CRPE) cu susţinerea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni(DPRP);  Coordonator al proiectului în România – Ludmila Gamurari,CRPE(originară din  Basarabia); voluntar  Lucian Stuparu; coordonator local în Republica Moldova Alexandru Rusu –director Biblioteca Publică Izbişte.
Prima etapă a vizitei de studiu a fost masa rotundă „Biblioteca publică – oportunităţi şi perspective în rolul său de informare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”. Această manifestare a avut loc în incinta Bibliotecii Naţionale a României, participanţi fiind Cristian Ghinea director CRPE, Paul-Andre Baran-director Programe Biblionet şi desigur gazda acestui eveniment d-a Claudia Şerbănuţă directo Biblioteca Naţională a României.
Cuvîntul introductiv, despre ideia proiectului şi etapele de implimenare a lui, a avut Cristian Ghinea,spunînd că centrul pe care îl conduce îşi are un pic diferită direcţie de activitate, dar nu a putut  fi nepăsător faţă de problema insuficienţei de carte românească(în grafie latină). Iar acest proiect este neobişnuit pentru el, devenit între timp – un proiect de suflet- pentru dumnealui  şi echipa de implimentare. Directorul CRPE a sugerat că are impresia că proiectul va contiuna şi va continua, oamenii nu încetează să doneze cărţi pentru bibliotecile din R.Moldova şi însăţi sediul CRPE s-a transformat într-o bibliotecă plină de cărţi. Urmează etapa transportării lor în R.Moldova şi distribuirea cărţilor pentru bibliotecile selectate pentru a beneficia de proiect.
D-a Claudia Şerbănuţă director BNR, a sugerat că bibliotecile mici duc  tot greul în spate, iar bibliotecarul are menirea de a face vie o bibliotecă. De la începutul activităţii a crezut în bibliotecile mici şi a intuit că ele au nevoie de ajutor în procesul dezvoltării. Exemplu  a fost biblioteca din satul bunicilor săi, care îşi începe dezvoltarea de la un comentariu pe un blog, iar cu demararea programei Biblionetului în România, şansele de dezvoltare au crescut simţitor pentru bibliotecile mici. Exemplu de dezvoltare şi încerdere este titlul de Cel mai bun bibliotecar al anului, care a plecat la Avrig- o localiatate mică.Iar Biblioteca Comunală Şirna a primit premiul de cea mai bună bibliotecă 2014 în cadrul galei „Bun de tipar”2014.
D-l Paul-Andre Baran, director Biblionet a sugerat că cheia succesului stă în atitudinea bibliotecarului faţă de biblioteca pe care o conduce şi nu este neapărat echipamente şi tehnică modernă. De asemenea rol impunător în dezvoltare îl are stabiblirea parteneriatelor la diferite nivele, iar bibliotecile rurale sunt acel centru în căre aceste legături de parteneriat se întîlnesc, biblioteca fiind partea cea mai imoprtantă în dezvoltarea şi implimentarea proiectelor. În societatea contemporană bibliotecile ar putea face faţă problemelor şi proiectelor la care guvernul nu atrage atenţia cuvenită, iar din colaborările cu diferite organisme internaţionale de caritate, problemele ar putea fi rezolvate pozitiv. D-l Andre  a mai vorbit despre etapele proiectului Biblionet în România, în etapa iniţială fiind selectate bibliotecile cu o mai mare experienţă  şi dezvoltare în domeniul tehnologic. Şi cu toate discuţiile şi problemele care au existat şi care sunt asemănătoare cu cele din Novateca(proiect din RM analogic cu Biblionet din România), d-l Andre a sugerat să nu ne întristăm dacă nu am fost selectaţi printre primii, a adus şi cîteva plusuri pentru o selecţie în etapele finale:toate greşelilede la început au fost corectate şi se ţine cont de ele, programele de formare sunt bine gîndite, cizelate şi ...încercate deja, şi în sfârşit...primeşti tehnică şi softuri mai noi.
Bibliotecarii din RM au povestit la rîndul lor despre problemele cu care se confruntă în procesul activităţii, relaţiile cu APL, au împărtăşit despre proiectele la care au participat. Colegii de la BNM au avut o întrevedere cu cei da la BNR, o intrevedere foarte productivă cu schimb de idei şi practici benefice bibliotecilor şi lucrului biblioteconomic...şi chiar am înţeles că colegii din BNR au”luat la creion” anumite idei de la cei din Moldova. La rîndul său bibliotecarii din Moldova au notat cîteva idei de proiecte la care se va lucra pe viitor.
Bibliotecarii din Moldova au luat o doză de optimism din optimismul colegilor români la capitolul rolului cărţii în era tehnologiilor, iar Claudia Şerbănuţă a subliniat că biblioteca viitorului este bazată pe educaţie, iar educaţia odată cu modernizarea societăţii, trebuie să găsească noi metode şi mijloace de atingere a scopurilor nobile de informare şi creştere corectă a generaţiilor viitoare.
Din această discuţie egală, ca între prieteni, am găsit răspunsul la mai multe întrebări ce mă frămîntau...În primul rînd am găsit definiţia unei biblioteci moderne, formulate de D-l Paul Andre Baran : O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!

Iar din optimismul d-ei Claudia Şerbănuţă am găsit răspunsul ce se va întîmpla cu cartea în viitor...ce a rezistat,s-a păstrat şi a progresat de la începutul civilizaţie umane - nu are cum să dispară, atîta timp cît este acea civilizaţie umană...doar că poate să-şi schimbe forma , conţinutul şi perceperea cum a făcut-o de-a lungul timpului, migrînd de pe pereţii peşterilor,pe foi de papirus,foi de hîrtie, monitoare...şi cine ştie poate ceva imaterial, la nivel de unde,hologramă...totul este posibil!
A urmat apoi un tur ghidat prin Biblioteca Naţională a României cu Doina Stănescu. Am rămas frapaţi de ahitectura şi designul inerior al bibliotecii...şi chiar la un moment dat ne-am rătăcit prin principala casă a cărţilor,informaţiei şi atitudinei din România.

A doua parte  a zilei a fost vizita la Biblioteca Comunală Şirna,judeţul Prahova, director Iuliana-Camelia Pîrvu. Dar despre această vizită voi scrie în alt articol....Dacă la biblioteca Naţională a României a fost o vizită de studiu, apoi la Biblioteca Comunală Şirna a fost ...o vizită de suflet!











вторник, 11 ноября 2014 г.

Loteria literară


Duminică 9 noiembrie 2014, în cadrul serbătorii "Izbişte 561 ani!", Biblioteca  Publică Izbişte a participat cu o expoziţie de fotografii cu evenimentele satului, organizate în colaborare cu clubul tinerilor fotografi "Activfotograf".
În afară de aceasta biblioteca a atras partcipanţii la sărbătoare cu concursul „Loteria literară”. Loteria consta în tragerea unui bilet cu o întrebare din o operă literară, din viaţa un poet, scriitor, recunoaşte din ce operă este personajul etc. Întrebările au fost plasate în două boluri de sticlă: pentru două categorii de vîrstă cu nivel de dificultate diferit. Fiecare participant la loterie, care a răspuns corect s-a ales cu o carte, pe care pot să o lectureze sau să o pună în biblioteca personală. Cei care nu au ştiut răspunsul, sau ales cu cîte un calendar mic cu logoul bibliotecii şi o carte de vizită a bibliotecii, ca pe viitor să frecventeze biblioteca pentru a se pregăti pentru viitoarea loterie, care cu siguranţă va fi. Biletul de participare la loteria literară a fost absolut gratis, iar sponsorul loteriei a fost...Biblioteca Publică Izbişte, cu banii obţinuţi din diferite servicii cu plată: xerox, scaner servicii tipărire etc.

Loteria a avut succese, zic eu, căci la un moment dat era coadă la masa mea, şi toţi copiii au lăsat trambulina şi atracţioanele ca să-şi încerce cunoştinţele şi să....se căpătuiască cu o carte bună. După rezultele loteriei şi după faptul că am rămas fără cărţi, iar  doritorii de a participa la loterie mai stăteau încă la rînd, pot spune că la Izbişte se citeşte!