O vizită de studiu urmată de o vizită de suflet...

O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!

Paul-Andre Baran,director de Programe Biblionet.

Tot greul în reţeaua de biblioteci dintr-o ţară stă pe umerele bibliotecilor mici, anume bibliotecarii rurali fac ca bibliotecile să fie vii!

Claudia Şerbănuţă, directorBiblioteca Naţională a României

O bibliotecă mică înseamnă un centru local, iar un grup de biblioteci unite pentru un scop  înseamnă o forţă impunătoare!

Cristian Ghinea, Director Centrul Român de Politici Europene.

Marţi  11 noiembrie 2014 a avut loc vizita de studiu în România a delegaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova. De această vizită au beneficiat 8 bibliotecari rurali din Republica Moldova şi 2 reprezentanţi de la Biblioteca Naţională a Moldovei:Vasilica Victoria-şef serviciu Studii şi Cercetări BNRM; Cresciuc Natalia-specialist principal”Clasificare şi Catalogare”BNRM.

Această vizită este parte componentă a proiectului „Consolidarea fondului de carte românească în bibliotecile rurale din Republica Moldova”(Cărţi peste Prut), iniţiat de Centrul Român de Politici Europene(CRPE) cu susţinerea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni(DPRP);  Coordonator al proiectului în România – Ludmila Gamurari,CRPE(originară din  Basarabia); voluntar  Lucian Stuparu; coordonator local în Republica Moldova Alexandru Rusu –director Biblioteca Publică Izbişte.

Prima etapă a vizitei de studiu a fost masa rotundă „Biblioteca publică – oportunităţi şi perspective în rolul său de informare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”. Această manifestare a avut loc în incinta Bibliotecii Naţionale a României, participanţi fiind Cristian Ghinea director CRPE, Paul-Andre Baran-director Programe Biblionet şi desigur gazda acestui eveniment d-a Claudia Şerbănuţă directo Biblioteca Naţională a României.

Cuvîntul introductiv, despre ideia proiectului şi etapele de implimenare a lui, a avut Cristian Ghinea,spunînd că centrul pe care îl conduce îşi are un pic diferită direcţie de activitate, dar nu a putut  fi nepăsător faţă de problema insuficienţei de carte românească(în grafie latină). Iar acest proiect este neobişnuit pentru el, devenit între timp – un proiect de suflet- pentru dumnealui  şi echipa de implimentare. Directorul CRPE a sugerat că are impresia că proiectul va contiuna şi va continua, oamenii nu încetează să doneze cărţi pentru bibliotecile din R.Moldova şi însăţi sediul CRPE s-a transformat într-o bibliotecă plină de cărţi. Urmează etapa transportării lor în R.Moldova şi distribuirea cărţilor pentru bibliotecile selectate pentru a beneficia de proiect.

D-a Claudia Şerbănuţă director BNR, a sugerat că bibliotecile mici duc  tot greul în spate, iar bibliotecarul are menirea de a face vie o bibliotecă. De la începutul activităţii a crezut în bibliotecile mici şi a intuit că ele au nevoie de ajutor în procesul dezvoltării. Exemplu  a fost biblioteca din satul bunicilor săi, care îşi începe dezvoltarea de la un comentariu pe un blog, iar cu demararea programei Biblionetului în România, şansele de dezvoltare au crescut simţitor pentru bibliotecile mici. Exemplu de dezvoltare şi încerdere este titlul de Cel mai bun bibliotecar al anului, care a plecat la Avrig- o localiatate mică.Iar Biblioteca Comunală Şirna a primit premiul de cea mai bună bibliotecă 2014 în cadrul galei „Bun de tipar”2014.

D-l Paul-Andre Baran, director Biblionet a sugerat că cheia succesului stă în atitudinea bibliotecarului faţă de biblioteca pe care o conduce şi nu este neapărat echipamente şi tehnică modernă. De asemenea rol impunător în dezvoltare îl are stabiblirea parteneriatelor la diferite nivele, iar bibliotecile rurale sunt acel centru în căre aceste legături de parteneriat se întîlnesc, biblioteca fiind partea cea mai imoprtantă în dezvoltarea şi implimentarea proiectelor. În societatea contemporană bibliotecile ar putea face faţă problemelor şi proiectelor la care guvernul nu atrage atenţia cuvenită, iar din colaborările cu diferite organisme internaţionale de caritate, problemele ar putea fi rezolvate pozitiv. D-l Andre  a mai vorbit despre etapele proiectului Biblionet în România, în etapa iniţială fiind selectate bibliotecile cu o mai mare experienţă  şi dezvoltare în domeniul tehnologic. Şi cu toate discuţiile şi problemele care au existat şi care sunt asemănătoare cu cele din Novateca(proiect din RM analogic cu Biblionet din România), d-l Andre a sugerat să nu ne întristăm dacă nu am fost selectaţi printre primii, a adus şi cîteva plusuri pentru o selecţie în etapele finale:toate greşelilede la început au fost corectate şi se ţine cont de ele, programele de formare sunt bine gîndite, cizelate şi ...încercate deja, şi în sfârşit...primeşti tehnică şi softuri mai noi.

Bibliotecarii din RM au povestit la rîndul lor despre problemele cu care se confruntă în procesul activităţii, relaţiile cu APL, au împărtăşit despre proiectele la care au participat. Colegii de la BNM au avut o întrevedere cu cei da la BNR, o intrevedere foarte productivă cu schimb de idei şi practici benefice bibliotecilor şi lucrului biblioteconomic...şi chiar am înţeles că colegii din BNR au”luat la creion” anumite idei de la cei din Moldova. La rîndul său bibliotecarii din Moldova au notat cîteva idei de proiecte la care se va lucra pe viitor.

Bibliotecarii din Moldova au luat o doză de optimism din optimismul colegilor români la capitolul rolului cărţii în era tehnologiilor, iar Claudia Şerbănuţă a subliniat că biblioteca viitorului este bazată pe educaţie, iar educaţia odată cu modernizarea societăţii, trebuie să găsească noi metode şi mijloace de atingere a scopurilor nobile de informare şi creştere corectă a generaţiilor viitoare.

Din această discuţie egală, ca între prieteni, am găsit răspunsul la mai multe întrebări ce mă frămîntau...În primul rînd am găsit definiţia unei biblioteci moderne, formulate de D-l Paul Andre Baran : O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!

Iar din optimismul d-ei Claudia Şerbănuţă am găsit răspunsul ce se va întîmpla cu cartea în viitor...ce a rezistat,s-a păstrat şi a progresat de la începutul civilizaţie umane - nu are cum să dispară, atîta timp cît este acea civilizaţie umană...doar că poate să-şi schimbe forma , conţinutul şi perceperea cum a făcut-o de-a lungul timpului, migrînd de pe pereţii peşterilor,pe foi de papirus,foi de hîrtie, monitoare...şi cine ştie poate ceva imaterial, la nivel de unde,hologramă...totul este posibil!

A urmat apoi un tur ghidat prin Biblioteca Naţională a României cu Doina Stănescu. Am rămas frapaţi de ahitectura şi designul inerior al bibliotecii...şi chiar la un moment dat ne-am rătăcit prin principala casă a cărţilor,informaţiei şi atitudinei din România.

A doua parte  a zilei a fost vizita la Biblioteca Comunală Şirna,judeţul Prahova, director Iuliana-Camelia Pîrvu. Dar despre această vizită voi scrie în alt articol....Dacă la biblioteca Naţională a României a fost o vizită de studiu, apoi la Biblioteca Comunală Şirna a fost ...o vizită de suflet!