Vechiul, noul Chișinău.

Educaţia locuitorilor unui oraș se judecă după ţinuta de pe stradă. 

De Chișinău mă leagă anii de studenție și un deceniu de trai și muncă. Cel mai mare oraș din Mioldova aspiră să fie un oraș european atât geografic, cât și din punct de vedere al nivelului de cultură a locuitorilor. Fiind în vizită pe câteva zile aici, am făcut o mică comparație a chișinăuenilor actuali  cu locuitorii orașului pe care îl știam cu un deceniu în urmă.

Mi-a plăcut rolul de pieton pe străzile Chișinăului: șoferii disciplinați îmi acordau prioritate, unii din ei chiar făcându-mi semn amabil cu mâna, că pot trece strada în siguranță. Cu câtva timp în urmă,mă surprindeau astfel de gesturi și le întâlneam destul de rar.
Am urcat în microbus și am fost martor când șoferii au vorbit amabil cu călătorii, au oferit  informație acestora. Unul chiar nu a dorit să ia plata pentru călătorie unei bătrâne.Un adolescent abia de m-a atins la umăr cînd se pregătea să coboare, s-a întors spre mine cerându-și scuze.

În Parcul Central cineva cînta o melodie la vioară acompaniat vocal de o domnișoară.Puțin mai în spate un ecran mare la care erau rulate filme în aer liber, tineri frumoși discutând liniștit între ei, perechi îndrăgostite. Adică o atmosferă destul de plăcută și liniștită.

Am dorit să aflu și părerea altor vizitatori despre cultura locuitorilor capitalei. Am întrebat-o pe Nicoleta Fotiade, educator media și cofondator la Mediawise Society în București dacă a observat și ea o schimbare de la ultima ei vizită din 2007 în ce privește cultura și receptivitatea chișinăuenilor. Dumneaiei, care vizitează orașul Chișinău nu așa de des cum și-ar dori, spune că nu a întâlnit probleme de comunicare sau de atitudine nepoliticoasă. Ceea ce a observat pe străzile Chișinăului sunt fețele  triste și preocupate ale majorității oamenilor. Dar de îndată ce li se adresa pentru a cere  informații, fețele acestora se schimbau, zâmbeau, devenind receptivi la problemele și întrebările unei persoane străine.

Nu am intrat în forfota din Piața Centrală și nici nu vreau să mă dau în speculații, și nicidecum nu  mă refer la arhitectura sau lucrările de reparație ce parcă nu se vor sfărși niciodată mă refer la cultura străzii văzută în ochii unor vizitatori ai orașului.

Notă: Acest articol este bazat pe niște observații și concluzii personale ale autorului și nicidecum nu reflectă statistica sau studiile oficiale referitoare la nivelul de cutură a locuitorilor Chișinăului. Este scris în cadrul proiectului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Republica Moldova”derulat de IREX Europe, în parteneriat cu programul Novateca și cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă al Departamentului de Stat American.

Fotografiile sunt făcute personal și datează din 18 mai 2014

O istorie de succes...sau încet spre o capitală culturală a Moldovei.

Mediatizarea Festivalului„Scrânciobul Pascal” s.Izbiște, a fost la nivel.Trei posturi de televiziune au transmis despre eveniment: Publika TV, Moldova 1 și Jurnal TV.

Publika TV Festivalul „Scrânciobul Pascal” la Izbiște ,Criuleni.Flăcăii au legănat fetele de măritat.

Moldova 1 Mesager: Festivalul „Scrânciobul Pacsal” la Izbiște, Criuleni.

Jurnal TV Leagănul i-a reunit de Paști.

Am scris cu puțin timp în urmă, împreună cu primarul, un proiect xe ține de promovarea și dezvoltarea acestui festival, dar am primit refuz de la finanțatori invocând că „acest eveniment nu este de importanță cultural-turistică”?! Eu, celor care îmi refuză proiectele le scriu un mesaj de mulțumire pentru apreciere, dar totodată îi îndemn să ne urmărească în continuare, ca să vadă cum au ratat o istorie de succes.

Într-adevăr, acest festival a pornit de la o banală expoziție de desene ale copiilor:„Sărbătorile pascale în suflet de copil”, organizat de Biblioteca Publică Izbiște, și o expoziție de copturi pascale, organizată de Biserica Sf.Dumitru dun localitate.Expozițiile erau expuse publicului în ziua de Paști la biserica din localitate, tot atunci se premiau participanții. Ca mai apoi, la inițiativa părintelui Victor Gangan, să fie dezvoltată această tradiție prin construcția unui scrânciob în Parcul Casei de Cultură Izbiște. Ca mai apoi, deja al doilea an să mai fie constrtuit încă unul, iar printre  invitați să fie oaspeți și colective folclorice din localitățile vecine. Iar la această ediție deja să fie prezente și televiziunile naționale, colective folclorice frumoase, program divers.

Nu e aceasta o istorie de succes? Cînd o mînă de oameni cu resurse financiare modeste mobilizează o localitate întregă ca să fie un festival cât mai frumos? Nu sunt acestea niște tradiții vechi care au o importanță turistică locală, regională, națională? Nu este acesta un eveniment cultural-turistic?

Festivalul local „Scrânciobul Pascal” ed.III-a, 2016.

Pe 2 mai 2016 a avut loc festivalul local „Scrânciobul Pascal”, festival care a ajuns la cea de a III-a ediție și a fost organizat de Primăria Izbiște și Biblioteca Publică Izbiște în parteneriat cu Biserica „Sfântul Dumitru” Izbiște și Asociația Obștească de voluntariat„VOCE”.

În cadrul festivalului au evoluat colective folclorice ca „Dacii” s.Pașcani, conducător artistic Lucașenco Petru; „Florile Dalbe” s.Ișnovăț,conducător artisitc Donțu Iulia, „Mugurel” s.Cruglic, conducător artistic Ciorba Silvia. Au mai evoluat corul satului Izbiște - „Anastasios”, conducător artistic Albu Galina; dar și „Corul Blagociniei” format din patru preoți și desigur micii instrumentiști Acopean Sorin(la fluer) și Scripcari Filip(la bloc flaut), iar cu un colaj de muzică populară ne-au bucurat auzul Stoica Diana și Irina Măntăluța.

Un cuvânt de salut adresat consătenilor primarul satului, d-l Ion Plămădeală, iar în intervalul dintre colective au mai adresat cuvinte de felicitare pentru săteni oaspeții de onoare: Iurie Andriuță, președintele raionului Criuleni; d-l Nicolae Ciobanu, preot-paroh la biserica din s.Cruglic, dânsul fiind și în calitate de reprezentant al Departamentului Cultură de pe lângă Mitropolia Moldovei aducând mesajul ÎPS Vladimir pentru săteni cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale. Despre istoriafestivalului , dar și „Balada Scrânciobului de la Izbiște” a vorbit preotul bisericii din Izbiște, d-l Victor Gangan. Un discurs sub formă de poiezie a ținut și d-l Verdeș Zaharia, fost director al Gimnaziului Izbiște.

În cadrul festivalului au fost și concursuri: Concursul desenelor cu tematica pascală„ Sărbătorile pascale în suflet de copil”; concursul coșurilor pascale, dar și expoziții personale: D-a Lidia Cioban, meșter popular cu o expoziție de obiecte artizanale; D-a Lilia cazacu, pictor, cu o expoziție de icoane lucrate manual; Veneamin Gangan cu o expoziție de aplicații de semințe, dar și Liba Rotaru cu o expoziție de lucrări în biser.

Diplomele și premiile au fost înmânate de directorul Biblioteci Publice Izbiște, fiecare participant a primit câte o pască, iar colectivele un coș pascal cu o icoană, ouă, pască și cîte o carte de melodii. Prezentatori au fost Ilieș Mihai și Vatavu Valeria, ambii elevi ai Gimnaziului Izbiște.

Suportul media al festivalului a fost asigurat de două posturi de televiziune: Jurnal TV și Publica, dar și de clubul local „aCTIvFOTOgraf””.

Locuitorii s.Izbiște ai ieșit de la mic și păn la mare ca să admire colectivele folclorice, dar și să se veselească de Sărbătoarea Învierii Domnului.

Amintim că festivalul are drept scop promovarea tradițiilor și obiceiurilor pascale de odinioară, dar și promovarea activităților și imaginii localității. Festivalul anual este organizat la scară mai mare, având ambiția de a se transforma din local în regional și chiar național cu atribuirea calificativului de festival cultural-artistic

Hristos a înviat!