вторник, 25 февраля 2014 г.
суббота, 22 февраля 2014 г.
Ecouri din Ultima Redută...ecouri ale unui articol de ziar...
Cristian Ghinea,Ludmila Gămurari, Șeful Bibliotecii Publice Izbiște, cîțiva cititori și donația din cadrul proiectului: Cărți peste Prut. |
Vă mai amintiţi
de artcolul Svetlanei Corobceanu de la Jurnal de Chişinău cu titlul”Bibliotecarul
revoluţionar” din octombrie 2013? Păi iată ecourile lui mai sunt resimţite şi
astăzi...
Azi sîmbătă, 22
februarie 2014, am avut oaspeţi deosebiţi la bibliotecă. Este vorba de Cristian
Ghinea-directorul Centrului Român de Politici Europene(CRPE). Domnia sa a venit
însoţit de Ludmila Gămurari şi Oana Ganea -colaboratori ai CRPE. Au sosit cu
maşina proprie în care portbagajul şi bancheta din spate era plină de
cărţi...Cărţi - donaţii particulare ale românilor de peste Prut pentru românii
din Izbişte,Criuleni. Este o donaţie destul de valoroasă, cărţi bune, actuale,
pentru copii. Un cetăţean: Mihnea Vsilache, chear a cumpărat din
banii proprii o bună parte din colecţia „Adevărul” făcînd o donaţie pentru cicitorii Bibliotecii
Publice Izbişte. În cutiile cu cărţi şi-au găsit loc şi cîteva jocuri de
erudiţie pentru copii. De asemenea materiale promoţionale cu tematica Uniunii Europene, ce vor prinde bine la serbarea Zilei Europei. Biblioteca Publică Izbişte
lea oferit în schimb donatorilor cîteva cărţi în limba „moldovenească cu grafie
kirilikă”- un cadou simbolic. Cine mai doreşte astfel de simboluri ale unei
epoci trecute vizitaţi biblioteca – un autograf vă este garantat!
Ce să vă mai
spun? Cărţile au fost adunate de Centrul Român de Politici Europene, la
iniţiativa d-lui Cristian Ghinea, au fost transportate un pic cîte un pic de
d-lui ori de cîte ori avea ocazia să vină la Chişinău şi astăzi a adus
o mică parte din ele. Restul sunt la ambasada României în Republica Moldova şi
urmează să le aducă la Izbişte
însăşi Ambasadorul României la
Chişinău !!! Am emoţii...încă aşa oaspeţi de rang înalt nu a
avut biblioteca mea...
Sunt nerăbdător
să transcriu cărţile în cartea de inventar să le pun pe raft la dispoziţia
cititorilor cît mai urgent...De acum îmi frec palmele a nerăbdare...
Da, apropo:
domnul Cristian a lansat ideia de a lărgi cercul bibliotecilor beneficiare de
cărţi de peste Prut şi a colaborării cu biblioteca mea şi cu Asociaţia
Obştească „VOCE”,pe care o conduc, la unele viitoare proiecte comune. Oaspeții au rămas impresionați de mica mea sală de internet, sugerînd că ar putea pe viitor să vină cu careva donații de tehnică și echipament. Şi chear
peste 10 minute după ce au plecat, Ludmila Gămurari de acum m-a contactat
sugerînd să lucrăm împreună la un proiect. Ce să vă spun? Operativ...îmi frec
palmele privitor la munca ce urmează.
Aduc încă o dată
sincere mulţumiri Centrului Român de Politici Europene, personal domnului
Cristian Ghinea,Ludmilei Gămurari şi Oanei Ganea pentru vizită, şi tuturor
iubitori de carte şi lectură din ţara vecină pentru receptivitate.
Vorba românului: Sîngele apă nu se face!
Vorba românului: Sîngele apă nu se face!
Întăriri pentru Ultima Redută!!!
Cristian Ghinea Director CRPE (Centrul Român de Politici Europene)
Cărțile dvs. peste Prut – dare de seama si o strigare
La început a fost un interviu pe care l-am citit într-un ziar de aici (http://www.jurnal.md/ro/news/bibliotecarul-revolutionar-1158683/). În care un bibliotecar sufletist zicea că nu are cărți în limba română. Așa m-a înduioșat încât le-am pus gând bun cărților mele: peste Prut cu dumneavoastră, boieroaicelor!
Și am zis asta aici, pe Facebook.
La care dumneavoastră, boierilor, ați sărit cu bucurie, semn că mai sunt și alți oameni care își iubesc cărțile atât de mult încât le-ar lăsa duse doar ca să se bucure niște copii moldoveni de ele.
Așa am ajuns la CRPE să facem o pagină:
http://www.crpe.ro/o-carte-peste-prut/
Mulțumesc donatorilor trecuți acolo.
Mențiuni speciale pentru boierul Mihnea Vasilache, care trăitor la Londra fiind ne-a trimit două valize uriașe cu cărți. Apoi s-a gîndit că poate chiar mai mult, așa că a comandat o întreagă colecție de cărți Adevărul pentru noi.
Editura Univers ne-a trimis un set din colecția lor de literatură universală.
Iar Spațiul Public European ne-a pus la dispoziție cîteva pachete cu materiale didactice despre Uniunea Europeană (http://ec.europa.eu/romania/about_us/spatiul_public_european_ro.htm)
Plecăciuni!
Dat fiind succesul ne-am trezit cu o problemă: unde punem atîtea cărți?
Sediul CRPE e plin de cărți, prin dulapuri, pe sub mese. Cele două drumuri făcute la Chișinău cu mașina au ajuns abia pe o măsea – am adus vreo 250 de cărți în mașinuța noastră de oraș.
Deci, se cereau măsuri urgente.
Am vorbit cu ambasadorul României la Chișinău – Marius Lazurca. Boier la rîndul lui, domnul Lazurca ne-a ajutat cu o mașină de la ambasadă. Deci, putem căra acum toate cărțile odată, cu o mașină mare.
Acei dintre dumneavoastră pe care i-am descurajat să aducă cărțile săptămînile trecute pentru că nu mai era spațiu la birou sunt rugați să le aducă săptămîna asta. Vineri vine mașina ambasadei la CRPE și le ia. Sîmbătă le ducem la Izbiște.
Persoana responsabilă de colectarea cărților este Ludmila Gamurari, pe care o puteți contacta la adresa de e-mail office@crpe.ro. La numărul de telefon 0371.083.577 puteți cere cu și cu Alexandra Toderiță care poate prelua pachetele.
Din aprilie, CRPE își extinde spațiul de birouri și vom avea mai mult loc de depozitare. Deci dacă ratați acum, programul continuă. Dar ar fi bine să nu ratați
.
Gândiți-vă ce frumos le-ar sta cărților dvs. la Izbiște, raionul Criuleni, aproape de Tighina.
Cărțile dvs. peste Prut – dare de seama si o strigare
La început a fost un interviu pe care l-am citit într-un ziar de aici (http://www.jurnal.md/ro/news/bibliotecarul-revolutionar-1158683/). În care un bibliotecar sufletist zicea că nu are cărți în limba română. Așa m-a înduioșat încât le-am pus gând bun cărților mele: peste Prut cu dumneavoastră, boieroaicelor!
Și am zis asta aici, pe Facebook.
La care dumneavoastră, boierilor, ați sărit cu bucurie, semn că mai sunt și alți oameni care își iubesc cărțile atât de mult încât le-ar lăsa duse doar ca să se bucure niște copii moldoveni de ele.
Așa am ajuns la CRPE să facem o pagină:
http://www.crpe.ro/o-carte-peste-prut/
Mulțumesc donatorilor trecuți acolo.
Mențiuni speciale pentru boierul Mihnea Vasilache, care trăitor la Londra fiind ne-a trimit două valize uriașe cu cărți. Apoi s-a gîndit că poate chiar mai mult, așa că a comandat o întreagă colecție de cărți Adevărul pentru noi.
Editura Univers ne-a trimis un set din colecția lor de literatură universală.
Iar Spațiul Public European ne-a pus la dispoziție cîteva pachete cu materiale didactice despre Uniunea Europeană (http://ec.europa.eu/romania/about_us/spatiul_public_european_ro.htm)
Plecăciuni!
Dat fiind succesul ne-am trezit cu o problemă: unde punem atîtea cărți?
Sediul CRPE e plin de cărți, prin dulapuri, pe sub mese. Cele două drumuri făcute la Chișinău cu mașina au ajuns abia pe o măsea – am adus vreo 250 de cărți în mașinuța noastră de oraș.
Deci, se cereau măsuri urgente.
Am vorbit cu ambasadorul României la Chișinău – Marius Lazurca. Boier la rîndul lui, domnul Lazurca ne-a ajutat cu o mașină de la ambasadă. Deci, putem căra acum toate cărțile odată, cu o mașină mare.
Acei dintre dumneavoastră pe care i-am descurajat să aducă cărțile săptămînile trecute pentru că nu mai era spațiu la birou sunt rugați să le aducă săptămîna asta. Vineri vine mașina ambasadei la CRPE și le ia. Sîmbătă le ducem la Izbiște.
Persoana responsabilă de colectarea cărților este Ludmila Gamurari, pe care o puteți contacta la adresa de e-mail office@crpe.ro. La numărul de telefon 0371.083.577 puteți cere cu și cu Alexandra Toderiță care poate prelua pachetele.
Din aprilie, CRPE își extinde spațiul de birouri și vom avea mai mult loc de depozitare. Deci dacă ratați acum, programul continuă. Dar ar fi bine să nu ratați
.
Gândiți-vă ce frumos le-ar sta cărților dvs. la Izbiște, raionul Criuleni, aproape de Tighina.
вторник, 11 февраля 2014 г.
пятница, 31 января 2014 г.
Un prim pas penrtu Ultima Redută în 2014
Huuu...am
reuşit! După cîteva zile plecat de la bibliotecă în toiul noţii, cam pe la
orele 00, şi de lucru împreună cu primarul asupra proiectului, după o mulţime
de vizite la viitorii parteneri ai proiectului, după o mulţime de documentări şi sondaje asupra problemei priectului ...am reuşit! Am intrat în timp!Am aplicat! Aşteptăm luna mai cînd
vor fi rezultatele selecţiei. Şi mulţumesc d-lui primar Ion Plamadeala care este o persoană erudită, mulţumesc de
traducerea aplicaţiei din română în engleză, şi de corectările, ideile care au
prins bine! Uite aşa se lucrează la
Izbişte ! Nu ştiu vom câştiga sau nu, dar faptul că am aplicat
- pentru mine este la fel de important. şi nu mă dezic de ideia proiectului meu
sub nici o formă: dacă reuşesc să câştig voi schimba radical conceptul de
bibliotecă publică şi gama de servicii oferite de aceasta! Pentru Biblioteca Publică Izbişte, care demult a trecut de faza supravieţuirii aceasta
va fi o nouă etapă de prosperare! Ideia proiectului e foarte genială(asta ca să
mă laud un pic), va fi o premieră pentru RM şi poate şi nu numai pentru
bibliotecile din republica noastră.Dar să nu ne "urcăm în căruţă pînă cînd
nu avem caii"-vorba moldovenilor. Cum spunea d-l Alexe Rau: proiectele sunt ca un pescuit- arunci undiţa şi
aştepţi! Din 2-3 aruncături prinzi cîte ceva. Depinde şi de undiţă desigur, şi
de pescar..Dar poate şi de iaz?
вторник, 24 декабря 2013 г.
BIBLIOTECA-ultima redută!
![]() |
După noi sunt copiii noştri!!! |
S-a scurs un an de activitate. Un an
plin de noi practici, succese, dezamăgiri. Pentru noi bibliotecarii ,care
suntem un popor aparte, fiecare an , fiecare clipă are importanţă. De programul
alcătuit pe tot întreg anul, pe un trimestru, pe ozi la urma urmei depind toate
realizările obţinute prin răbdare, muncă.
Neavînd studii în domeniul biblioteconomiei am stat mult la gînduri
:oare în ce constă munca de bibliotecar şi cum poţi obţine careva succese în
acest domeniu, cum să te autoperfecţionezi cît mai rapid ,la care acţiuni să
depui mai mult efort. După trei ani de muncă în calitate de şef de bibliotecă
am ajuns la concluzia că un specialist bun trebuie să fie căte un pic din toate. Să fie un avocat bun: să cunoască
legislaţia în vigoare referitoare la biblioteci ca mai apoi să poată argumenta
şi apăra poziţia şi necesităţile bibliotecii în faţa organelor
competente(APL,Consiliuul Local). Să fie un psiholog
bun :să înţeleagă caracterul , necesităţile fiecărui utilizator din două ,trei
fraze schimbate. Îmi amintesc că am fost invitat la o şedinţă in cadrul căreea
s-a discutat situaţia elevilor ce nu frecventau şcoala, abandonau orele, aveau
o purtare neadecvată normelor şcolare. Majoritatea lor proveneau din familii social
vulnerabile.
M-a surprins faptul că 90 % din
aceşti elevi erau utilizatori activi ai bibliotecii. Îmi amintesc şi acum cum
a călcat pentru prima oară pragul bibliotecii unul din cei mai discutaţi elevi
la această şedinţă: mia cerut pur şi simplu o carte la alegerea mea.Fiind
băştinaş îi cunoşteam bine situaţia familiară, isprăvile lui despre care
vorbeau toţi, nu eram sigur de securitatea cărţii pe care urma să i-o împrumut,
dar i-am răspuns fără nici un pic de ezitare:
„Pentru
tine Gheorghe orice”.Iam ales o
carte cu poveşti şi i-am explicat regulile de frecventare a bibliotecii.Copiii
prezenţi în bibliotecă au reproşat pe loc:”Luaţi-vă
adio de la carte”, la care eu am spus. „Pun
pariu că o va aduce la timp şi încă ne va
povesti ceva din ea”.Nu m-a mirat faptul cînd peste 5-6 zile elevul în
cauză a înapoiat cartea şi a cerut alta în loc, tot la alegerea mea. După aceea
au urmat şi alte vizite, dar de acum cu cerinţi concrete:”Daţi-mi vă rog „Aventurile lui Tom Sawier” de Mark Twain.” Înseamnă că flacăra s-a aprins, ochii lucesc la vederea
unei cărţi mai bune. Din păcate este peste puterile oricărui bibliotecar să
menţină aprinsă această flacără în ochii fiecărui copil, dar văpaia rămâne pe
toată viaţa, şi este nevoie doar de o singură scăntee ca să se reaprindă din nou.
Un bibliotecar bun trebuie să fie şi un
inventator bun: să găsească
noi metode pentru atragerea noilor utilizatori. Am chibzuit mult cu ce pot
participa cu un folos oarecare pentru bibliotecă la „Sărbătoarea toamnei „ organizată de către Primăria Izbişte. Am
hotărît pînă la urma să particip cu o expoziţie de fotografii proprii care
oglindeau frumuseţea actuală a satului natal, viaţa sătenilor în prezent şi o
colecţie de fotografii vechi cu un mesaj în imagini asupra vieţii de odinioară
a consătenilor, edificii ce nu există, revelioane din anii 60, absolvenţi din
anii 70, militari din anii 50, şcoala nou-nouţă, casa de Cultură în
construcţie, elevi sădind pomii, mari de acum, sub care stă şi expoziţia
propriu zisă. Puteţi să-mi reproşaţi: ce au nişte fotografii cu munca de
bibliotecar? Dar nu vă înhipuiţi câţi vizitatori am avut după această expoziţie
la bibliotecă. Veneau oameni în vârstă spunându-mi „Uite măi nene acesta-s eu în cl. I –a anul 1968” ; „Uite dragul moşului acesta-s eu venit din
armată anul 1953.Că tare chipeş mai eram!”. Uite de aici începe şi munca de
bibliotecar propriu zisă : încerc să-i propun o carte să o citească:”Ştii dragul moşului viaţa s-a schimbat,este
mai greu de trăit, şi cărţile de acum nu prea le înţeleg, dar aş vreau să citesc o carte care am citit-o de
mai multe ori în tinereţe:”Pămînt desţelinit” de M. Şolohov,dar nu cred că este în bibliotecă,este veche tare”- la care
eu rapid î-i ofer cartea:”Ţine nea
Costache, acestă carte va pleca din
bibliotecă odată cu plecarea „ultimului mohican” din generaţia care s-a născut într-un sistem şi încearcă să supravieţuiască în alt
sistem.”
Un bibliotecar bun trebuie să fie şi un pedagog bun, să-şi găsească un
stil al său de lucru cu copiii ca să capete stima acestora,nu trebuie să fie
indiferent faţă de condoleanţile fiecărui cititor în parte. Câte odată este
nevoie să „ răscoleşti” toată bilbioteca pentru a ajuta pe cineva să facă o
gazetă de perete, să scrie un eseu . Un bibliotecar bun trebuie să fie un gospodar bun, să adune la gospodăria
lui, să fie un florar bun -
biblioteca să fie o mică grădină botanică a florilor de cameră. Un bibliotecar
bun trebuie să fie şi un specialist IT
bun, să facă faţă noilor provocări ale secolului tehnologiilor.
Este regretabil faptul că statul în care
trăim a lăsat aşa mai într-o parte cultura,bibliotecile şi oamenii care
activează mai mult din entuziasm atît în cadrul orelor de lucru cît şi
numeroaselor acţiuni culturale, de voluntariat. Trăim într-o ţară mică invadată
din toate părţile de sărăcie, interese proprii şi străine, care lovesc
nemijlocit în limbă, demnitate naţională, cultura acestui popor. Şi dacă ne
închipuim Moldova ca pe un cîmp de bătălie, avănd mai multe linii de apărare în
faţa distrugerii conştiinţei şi mîndriei naţionale, vreau să spun că bibliotecile, Casele de
Cultură,Şcolile de Artă,Muzeele sunt ultima linia de apărare. Şi mulţi vor fi
de acord cu mine că primele linii de apărare au căzut demult în faţa
orgoliului,banului şi prostiei omeneşti. Cele de la mijloc scîrţie şi ele
iată,iată vor ceda. Mai rămăne ultima redută-Biblioteca! Şi vreau susţinere
totală! Nici un pas înapoi!
După noi este Moldova,limba,neamul,Ştefan,Creangă,Eminescu şi Vieru !!!
După noi sunt copiii noștri!!!
După noi este Moldova,limba,neamul,Ştefan,Creangă,Eminescu şi Vieru !!!
După noi sunt copiii noștri!!!
Alexandru Rusu
Şeful Biliotecii Publice Izbişte
Подписаться на:
Сообщения (Atom)