Cînd eram
elev îmi plăcea să citesc poeme și balade
despre haiduci, viteji, eroi ce aveau puteri supranaturale, iar legendele
despre ei mergeau înintea lor...De fapt și acum îmi plac asftel de gen de
lecturi. Îndeosebi au rămas în memorie poemele populare „Gruia şi corbul”(culeasă
de V.Alecsandri) , „Novac şi Gruia”(culeasă de Gh.Cătană). Mai târziu a apărut
şi desenele animate „Novăceştii” în regia lui Constantin Păun.(unul din cele
mai preferate). Toate aceste opere povestesc despre Baba Novac
şi fiii săi – nişte eroi, ostaji viteji
ce l-au slujit pe Mihai Viteazul. Despre aceşti viteji au ajuns şi până
în zilele noastre diverse legende despre puterea lor, despre dragostea lor de
ţară. În una din ele se spune că novăceştii aveau puteri supraomeneşti şi aceste puteri erau transmise de pămîntul
lor strămoşesc. Atîta timp cît ei se aflau cu picioarele pe pămîntul lor – ei erau
de neînvins. Şi numai părăsind hotarele ţării, puterea lor scădea, ei rămînînd
vlăguiţi, transformându-se în oameni obişnuiţi. Şi chiar atunci cînd ei
fugăreau turcii mai departe de hotarele ţării lor, înainte de a trece Dunărea,
ei îşi luau cîte o mînă de ţărînă din pămîntul natal, ca să aibă acea legătură
cu ţarina natală, ca să nu-şi piardă puterile.
Eu nu sunt din neamul Novăceştilor, cu
toate că aş fi vrut, dar....am avut şi eu anii mei de pribegie, cînd am umblat
fără vlagă, irosind puterile în van...şi numai cînd mă întorceam acasă simţeam
cum mi se umple pieptul de aer, fiind în stare să întorc dealuri.
Şi odată întors în raionul meu natal, în
satul de baştină am simţit că-mi revigorez puterile şi sunt în stare de multe,
mă simt liber să creez şi să trăiesc. Pămîntul natal mi-a dat puteri!
Acest trofeu
primit la sfîrşit de an nu înseamnă că sunt un om deosebit: doar am încercat
să-mi fac datoria şi un pic în plus.Acest trofeu înseamnă că în raionul Criuleni
cultura,bibliotecile sunt pe primele
poziţii, iar bibliotecarii sunt oameni văzuţi – sunt nişte adevăraţi lideri ai
comunităţii...De fapt e şi timpul să ne recuperăm poziţia în societate: suntem
la un nivel cu ceilalţi directori de instituţii, suntem pe aceiaşi treaptă cu
pedagogii, promovăm faima profesiei şi a lecturii nu numai în ţară, contribuim
în aceiaşi măsură la educarea şi prosperarea acestui popor.
Ţin să mulţumesc
celor care au avut încerdere şi au susţinut mereu bibliotecile: Consiliului
Raional Criuleni în persoana preşedintelui d-l Vitalie Rotaru; Direcţiei
Cultură Criuleni în persoana d-ei Valentina Bobeico; Primăria Izbişte în
persoana d-lui Ion Plămădeală. Şi tuturor celor cu care am colaborat în
diferite proiecte: Peace Corps in Moldova, echipa Novateca, Ambasada României şi îndeosebi celor cu care am lucrat în cadrul
proiectului din 2014 - „Cărţi peste Prut”:
Cristian Ghinea, Ludmila Gămurari(Centrul Român de Politici Europene) şi Lucian
Stuparu. Mulţămesc partenerilor locali:Gimnaziul Izbişte,Grădiniţa „Andrieş”,Biserica
SF.Dumitru,corul Îngeraşii,AO „VOCE”. Mulţumesc
celor care au promovat imaginea Bibliotecii Publice Izbişte: ziarul raional Est
Curier, ziarul Jurnal de Chişinău, Jurnal TV şi echipei Acasă Devreme.
Împreună cu șefa Direcției Cultură Criuleni d-a Valentina Bobeico și Alina Brînză - deținătoarea trofeului Omul Anului 2014 în cultură. |
Ţin nespus de
mult la toţi prietenii reali şi cei online pentru schimbul de experienţe, criticile
constructive şi colaborărilor: Biblioteca Orăşănească „T.Isac”Criuleni,Biblioteca
Naţională a Republicii Moldova, scriitorul Iulian Filip. Speranţe în
colaborările de mai departe cu noii prieteni ai bibliotecii din Izbişte: Biblioteca
Naţională a României, Biblioteca Comunală Şirna, Fundaţia Mereu Aproape,Centrul
Român de politici Europene şi nu în
ultimul rând vouă: prieteni ai bibliotecii şi cărţii – utilizatorii Bibliotecii
Publice Izbişte - cu care vom lucra şi în continuare la activităţile şi
proiectele menite să promoveze imaginea cărţii, bibliotecii şi a localităţii
natale.
Diploma semnată de președintele raionului d-l Vitalie Rotaru. |
La Mulţi Ani prieteni dargi! Şi nu uitaţi să
fiţi un pic ca Novăceştii: să luptaţi şi să lucraţi pentru imaginea locurilor
natale, iar cînd plecaţi undeva să vă luaţi şi o mînă de ţărînă ca să aveţi puteri
şi să simţiţi dorul de casă întorcîndu-vă cît mai curînd.