Sunt născut în Izbiște!Sunt din raionul Criuleni!

      

 Cînd eram elev  îmi plăcea să citesc poeme și balade despre haiduci, viteji, eroi ce aveau puteri supranaturale, iar legendele despre ei mergeau înintea lor...De fapt și acum îmi plac asftel de gen de lecturi. Îndeosebi au rămas în memorie poemele populare „Gruia şi corbul”(culeasă de V.Alecsandri) , „Novac şi Gruia”(culeasă de Gh.Cătană). Mai târziu a apărut şi desenele animate „Novăceştii” în regia lui Constantin Păun.(unul din cele mai preferate). Toate aceste opere povestesc despre  Baba Novac  şi fiii săi – nişte eroi, ostaji viteji  ce l-au slujit pe Mihai Viteazul. Despre aceşti viteji au ajuns şi până în zilele noastre diverse legende despre puterea lor, despre dragostea lor de ţară. În una din ele se spune că novăceştii aveau puteri supraomeneşti  şi aceste puteri erau transmise de pămîntul lor strămoşesc. Atîta timp cît ei se aflau cu picioarele pe pămîntul lor – ei erau de neînvins. Şi numai părăsind hotarele ţării, puterea lor scădea, ei rămînînd vlăguiţi, transformându-se în oameni obişnuiţi. Şi chiar atunci cînd ei fugăreau turcii mai departe de hotarele ţării lor, înainte de a trece Dunărea, ei îşi luau cîte o mînă de ţărînă din pămîntul natal, ca să aibă acea legătură cu ţarina natală, ca să nu-şi piardă puterile.

Împreună cu primarul s.Izbiște d-l Plămădeală Ion,
 parohul bisericii din sat d-lVictor Gangan,
secretara Cionsililului Local Izbiște d-raAna Cojocaru 
și deținătorii titlului de Om al Anului 2014 r.Criuleni din Izbiște: 
Rusu Alexandru -directorBiblioteca Publică Izbiște
 și Sprincean Ilie -campion național la kaiac - canoe.

      Eu nu sunt din neamul Novăceştilor, cu toate că aş fi vrut, dar....am avut şi eu anii mei de pribegie, cînd am umblat fără vlagă, irosind puterile în van...şi numai cînd mă întorceam acasă simţeam cum mi se umple pieptul de aer, fiind în stare să întorc dealuri.

     Şi odată întors în raionul meu natal, în satul de baştină am simţit că-mi revigorez puterile şi sunt în stare de multe, mă simt liber să creez şi să trăiesc. Pămîntul natal mi-a dat puteri!

Acest trofeu primit la sfîrşit de an nu înseamnă că sunt un om deosebit: doar am încercat să-mi fac datoria şi un pic în plus.Acest trofeu înseamnă că în raionul Criuleni cultura,bibliotecile sunt  pe primele poziţii, iar bibliotecarii sunt oameni văzuţi – sunt nişte adevăraţi lideri ai comunităţii...De fapt e şi timpul să ne recuperăm poziţia în societate: suntem la un nivel cu ceilalţi directori de instituţii, suntem pe aceiaşi treaptă cu pedagogii, promovăm faima profesiei şi a lecturii nu numai în ţară, contribuim în aceiaşi măsură la educarea şi prosperarea acestui popor.

Ţin să mulţumesc celor care au avut încerdere şi au susţinut mereu bibliotecile: Consiliului Raional Criuleni în persoana preşedintelui d-l Vitalie Rotaru; Direcţiei Cultură Criuleni în persoana d-ei Valentina Bobeico; Primăria Izbişte în persoana d-lui Ion Plămădeală. Şi tuturor celor cu care am colaborat în diferite proiecte: Peace Corps in Moldova, echipa Novateca, Ambasada României  şi îndeosebi celor cu care am lucrat în cadrul proiectului din 2014 -  „Cărţi peste Prut”: Cristian Ghinea, Ludmila Gămurari(Centrul Român de Politici Europene) şi Lucian Stuparu. Mulţămesc partenerilor locali:Gimnaziul Izbişte,Grădiniţa „Andrieş”,Biserica SF.Dumitru,corul  Îngeraşii,AO „VOCE”. Mulţumesc celor care au promovat imaginea Bibliotecii Publice Izbişte: ziarul raional Est Curier, ziarul Jurnal de Chişinău, Jurnal TV şi echipei Acasă Devreme.

Împreună cu șefa Direcției Cultură Criuleni
d-a Valentina Bobeico și Alina Brînză -
deținătoarea trofeului Omul Anului 2014
în cultură.

Ţin nespus de mult la toţi prietenii reali şi cei online pentru schimbul de experienţe, criticile constructive şi colaborărilor: Biblioteca Orăşănească „T.Isac”Criuleni,Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, scriitorul Iulian Filip. Speranţe în colaborările de mai departe cu noii prieteni ai bibliotecii din Izbişte: Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Comunală Şirna, Fundaţia Mereu Aproape,Centrul Român de politici Europene  şi nu în ultimul rând vouă: prieteni ai bibliotecii şi cărţii – utilizatorii Bibliotecii Publice Izbişte - cu care vom lucra şi în continuare la activităţile şi proiectele menite să promoveze imaginea cărţii, bibliotecii şi a localităţii natale.

Diploma semnată de președintele raionului
d-l Vitalie Rotaru.

 La Mulţi Ani prieteni dargi! Şi nu uitaţi să fiţi un pic ca Novăceştii: să luptaţi şi să lucraţi pentru imaginea locurilor natale, iar cînd plecaţi undeva să vă luaţi şi o mînă de ţărînă ca să aveţi puteri şi să simţiţi dorul de casă întorcîndu-vă cît mai curînd. 

Moş Crăciun aduce cărţi! Moş Crăciun e bibliotecar!

Iată sunt în prag şi sărbătorile de iarnă...Copiii au fost cuminţi tot anul şi deaceea îl aşteaptă cu nerăbdare pe Moş Crăciun ca să le aducă cadouri.Şi aşa s-a întîmplat!
În vizită la picii din clasa I, la matineul lor de Anul Nou avenit însăşi moşul în persoană. Şi cîte poezii au învăţat copiii...şi cîte cîntece au cîntat ei moşului...Ehe-heee! D-apoi cîte fete frumuşele erau la serbare, de parcă eram într-o ţară din poveşti: numai prinţese erau pe scenă! Iar flăcăii, îmbrăcaţi ca nişte haiduci, s-au întrecut în urături şi au încercat să vîndă căpriţa...eeee...da nu leo mers: capra era prea sprinţară, parcă nici nu era de la ţară.

Moşul a rămas uimit de talentul copiilor şi prin urmare cadourile nu s-au lăsat aşteptate. Dar la sfârşit de an moşul a venit şi el cu o urare:
 Ca în anul care vine să prindă cartea bine,
S-o citească şi cel mic şi cele mai mare
Căci ea ne-nvaţă lucruri măreţe,
Iar Biblioteca - să fie un prieten dincolo de tinereţe!
Şi acestea fiind spuse, moşul vă mai dă un sfat:
Cu cît mai multe cărţi citeşti - cu atît mai isteţ eşti!
Şi cu cît mai multe cărţi în bibliotecă ai - cu atît mai multă bogăţie ai!

          Şi deoarece moşul este prieten bun cu Biblioteca Publică Izbişte, el a adus copiilor în afară de dulciuri şi cîte o carte: ca să o citească ca să aibă parte! Şi fie ca cu această carte - biblioteca picilor să crească de acum mai departe!
          M-am urcat în şa şi v-am spus povestea aşa!
Menţionăm că matineul clasei I-a, Gimnaziul Izbişte, a fost organizat de învăţătoarea picilor D-a Angela Pîrvu; cadourile dulci au fost puse la dispoziţie de conducerea Gimnaziului, iar Moş Crăciun a venit dintr-o ţară de poveste -Biblioteca Publică Izbişte cu cărţile procurate din bugetul Primăriei Izbişte.

Mulţumim părinţilor pentru "repetiţiile" cu micuţii de acasă, mulţumim spectatorilor....şi....
IARĂ ANUL CE STĂ ÎN TINDĂ -TOT CU CARTEA SĂ VĂ PRINDĂ!!!!
                                                                                Hăi! Hăi!  La Anul şi la Mulţi Ani!

Cărţi peste Prut...schimbări pozitive la Criuleni.

Joi, 20 noiembrie 2014 în incinta Bibliotecii Publice Orăşăneşti „T.Isac” din or.Criuleni a avut loc seminarul cu partcicparea directorilor bibliotecilor publice rurale din raionul Criuleni. Temele abordate au fost:

• ·         proiectul „Consolidarea fondului de carte în bibliotecile rurale din Republica Moldova”, susţinut financiar de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, proiect iniţiat de Centrul Român de Politici Europene.
• http://www.cartipesteprut.ro/despre-proiect/

Proiectul are ca scop mărirea considerabilă a fondului de carte românească dintr-o serie de biblioteci rurale din Republica Moldova, precum şi creşterea abilităţilor bibliotecarilor ce activează în aceste biblioteci, la capitolul atragerea fondurilor în biliotecă, idei de proiecte şi schimb de experienţă cu colegii din România.

În cadrul proiectului, românii receptivi de peste Prut au donat peste 15 000 de cărţi în cadrul campaniei de colectare. De asemenea: jocuri, tehnică pentru utilizatorii bibliotecilor din stânga Prutului.

În afară de campania de colectare a cărţilor,

biliotecarii aplicanţi la proiect au beneficiat şi de o vizită de studiu la Biblioteca Naţională a Rămâniei şi la Biblioteca Comunală Şirna,Jud Prahova. Vizită, în urma căreia am venit cu idei noi de proiecte pentru bibliotecile noastre,idei despre un model de bibliotecă compactă dar amenajată cu gust şi atractiv(Biblioteca Comunală Şirna).

Toţi cei prezenţi la seminarul de azi(în jur de 30 de directori de biblioteci rurale), au plecat cu idei preluate din prezentarea proiectului şi a vizitei:

organizarea unei ludoteci în bibliotecă, elaborarea unei reviste culturale a localităţii, deschiderea unei pagini de web a bibliotecii pentru promovarea imaginii acesteia.

Urmează etapa transportării şi distribuirii cărţilor în bibliotecile din Republica Moldova.

Îcadrul seminarului s-a mai discutat:

• ·         aplicarea la programul naţional Novateca – moderator Valentina Bobeico, director Secţia Cultură şi Turism Criuleni;
• ·         rapoartele anuale şi concursurile naţionale literare 2015 –moderator: Şapovalov Viorica,director Biblioteca Publică Orăşănească „Tamara Isac”;
• 
  

Bine aţi venit de acasă – acasă!

Aţi avut vreo dată un sentiment pe care nu-l puteţi explica cînd vizitaţi unele locuri, persoane, păşiţi pragul unei case în care sunteţi pentru prima dată? Emoţii pe care nu le puteam explica am avut cînd am văzut copii frumoşi ce ne aşteptau cu pîine şi sare ...emoţii  ce nu le puteam explica  am avut odată cu păşirea pragului Bibliotecii Comunale Şirna. Nu ştiu...francezii au un  termen psihologic-„deja vu”.

Şi nu înţelegeam ce se întîmplă, de ce mă simt aşa....doar totul e perfect-sunt într-o vizită la o bibliotecă frumoasă, sunt pentru prima dată aici...ce se petrece cu mine???Şi m-am tot frămîntat aşa pînă cînd gazda noastră, un om frumos la suflet şi la chip, o femeie cu o voce moale,dulce din poveste ...sau de povestitor mai bine zis...nu a rostit mesajul de salut:  

Bine aţi venit de acasă – acasă!

Şi atunci am înţeles totul...Am venit acasă! Am venit  acasă fără să plecăm de acasă...unde nu am fost şi ne-a lipsit întoarcerea...de unde nu am plecat şi ne-am întors!!!

Acesta a fost mesajul de salut a d-ei Iuliana-Camelia Pîrvu – director Biblioteca Comunală Şirna judeţul Prahova. Acesta a fost mesajul de la care cu toată stăpînirea de sine...mi s-a urcat un nod în gît... Un sentiment că am pierdut multe lipsind de acasă...Un sentiment de împăcare cu sine, că nu suntem noi vinoveţi de plecare şi că totul va fi bine cînd ne vom întoarce definitiv.

Odată cu pragul acestei biblioteci, am păşit într-o poveste: totul era ca din poveste- ochii fugeau la toate cele frumoase şi bine aranjate cum numai o mînă de gospodină le poate pune la aşa un loc – încît pînă şi spaţiul mic ţi se pare încăpător. Şi nu ştiam ce să fac...la un moment dat am avut tentaţia să mă aşez şi să mă joc cu jucăriile din ludoteca bibliotecii...parcă mă ademeneau...voiam să fiu şi eu copil măcar un pic. Şi parcă eram şi eu băştinaş din Şirna – toate acele exponate m-au făcut să citesc istoria şi cultura acestei localităţi...Iar atmosfera era şi mai fascinantă cînd istoria se îmbina perfect cu calculatoarele şi îndemnul brodat de mînă:Hai pe net!

Şi eu care credeam că prietenii poveştilor pot fi numai copiii ce le citesc...Cît m-am înşelat cînd am văzut cîţi prieteni are Biblioteca Comunală Şirna!Ohoho...Nici nu vă închipuiţi!Păi cu aşa prieteni nu ţie frică de nici un zmeu, de nici o încercare la care vei fi pus. Şi unde mai pui că toţi aceşti prieteni nu sunt din poveste...ei fac ca viaţa să fie o poveste:Biblioteca Naţională a României,Fundaţia Mereu Aproape,Primăria Comunei Şirna,Grădiniţa din localitate,Biblionet,Şcoala Gimnazială Tăriceni,Centrul de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Prahova,Centrul Judeţean de Cultură Prahova,Grupul de chitară”Altceva”..şi încă mulţi alţii.

Dar în afară de poveste cîtă muncă s-a simţit...cîte proiecte au fost implimentate...În cadrul concursului „Energie de la soare, de Ora Pămîntului”( http://ora-pamantului.ro/wordpress/?p=1574) au fost câştigate panouri solare de la Fronius în valoare de 20 000 de euro; Biblionet – lumea în biblioteca mea; Ludoteca; campania „Cărţi deschise pentru suflete deschise”(confecţionarea apeste 2000 de mărţişoare cărţi pentru copiii bolnavi de cancer);proiectul”Dacă citeşti câştigi”(circa 2000 de cărţi de la Fumdaţia Mereu Aproape);proiectul „Parteneriat pentru antreprenoriat”etc

Iar activităţii şi mai multe –expoziţii de pictură,”Din lada noastră de zestre”(revitalizarea tradiţiilor locale); colaborări cu ansamblul artistic”Fântâna din Şirna”,lansarea revistei culturale”Fântâna din Şirna”şi multe altele...

Cu toate că nu am plecat de la Şirna.... totuşi sper să ne mai reîntoarcem...

O vizită de studiu urmată de o vizită de suflet...

O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!

Paul-Andre Baran,director de Programe Biblionet.

Tot greul în reţeaua de biblioteci dintr-o ţară stă pe umerele bibliotecilor mici, anume bibliotecarii rurali fac ca bibliotecile să fie vii!

Claudia Şerbănuţă, directorBiblioteca Naţională a României

O bibliotecă mică înseamnă un centru local, iar un grup de biblioteci unite pentru un scop  înseamnă o forţă impunătoare!

Cristian Ghinea, Director Centrul Român de Politici Europene.

Marţi  11 noiembrie 2014 a avut loc vizita de studiu în România a delegaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova. De această vizită au beneficiat 8 bibliotecari rurali din Republica Moldova şi 2 reprezentanţi de la Biblioteca Naţională a Moldovei:Vasilica Victoria-şef serviciu Studii şi Cercetări BNRM; Cresciuc Natalia-specialist principal”Clasificare şi Catalogare”BNRM.

Această vizită este parte componentă a proiectului „Consolidarea fondului de carte românească în bibliotecile rurale din Republica Moldova”(Cărţi peste Prut), iniţiat de Centrul Român de Politici Europene(CRPE) cu susţinerea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni(DPRP);  Coordonator al proiectului în România – Ludmila Gamurari,CRPE(originară din  Basarabia); voluntar  Lucian Stuparu; coordonator local în Republica Moldova Alexandru Rusu –director Biblioteca Publică Izbişte.

Prima etapă a vizitei de studiu a fost masa rotundă „Biblioteca publică – oportunităţi şi perspective în rolul său de informare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”. Această manifestare a avut loc în incinta Bibliotecii Naţionale a României, participanţi fiind Cristian Ghinea director CRPE, Paul-Andre Baran-director Programe Biblionet şi desigur gazda acestui eveniment d-a Claudia Şerbănuţă directo Biblioteca Naţională a României.

Cuvîntul introductiv, despre ideia proiectului şi etapele de implimenare a lui, a avut Cristian Ghinea,spunînd că centrul pe care îl conduce îşi are un pic diferită direcţie de activitate, dar nu a putut  fi nepăsător faţă de problema insuficienţei de carte românească(în grafie latină). Iar acest proiect este neobişnuit pentru el, devenit între timp – un proiect de suflet- pentru dumnealui  şi echipa de implimentare. Directorul CRPE a sugerat că are impresia că proiectul va contiuna şi va continua, oamenii nu încetează să doneze cărţi pentru bibliotecile din R.Moldova şi însăţi sediul CRPE s-a transformat într-o bibliotecă plină de cărţi. Urmează etapa transportării lor în R.Moldova şi distribuirea cărţilor pentru bibliotecile selectate pentru a beneficia de proiect.

D-a Claudia Şerbănuţă director BNR, a sugerat că bibliotecile mici duc  tot greul în spate, iar bibliotecarul are menirea de a face vie o bibliotecă. De la începutul activităţii a crezut în bibliotecile mici şi a intuit că ele au nevoie de ajutor în procesul dezvoltării. Exemplu  a fost biblioteca din satul bunicilor săi, care îşi începe dezvoltarea de la un comentariu pe un blog, iar cu demararea programei Biblionetului în România, şansele de dezvoltare au crescut simţitor pentru bibliotecile mici. Exemplu de dezvoltare şi încerdere este titlul de Cel mai bun bibliotecar al anului, care a plecat la Avrig- o localiatate mică.Iar Biblioteca Comunală Şirna a primit premiul de cea mai bună bibliotecă 2014 în cadrul galei „Bun de tipar”2014.

D-l Paul-Andre Baran, director Biblionet a sugerat că cheia succesului stă în atitudinea bibliotecarului faţă de biblioteca pe care o conduce şi nu este neapărat echipamente şi tehnică modernă. De asemenea rol impunător în dezvoltare îl are stabiblirea parteneriatelor la diferite nivele, iar bibliotecile rurale sunt acel centru în căre aceste legături de parteneriat se întîlnesc, biblioteca fiind partea cea mai imoprtantă în dezvoltarea şi implimentarea proiectelor. În societatea contemporană bibliotecile ar putea face faţă problemelor şi proiectelor la care guvernul nu atrage atenţia cuvenită, iar din colaborările cu diferite organisme internaţionale de caritate, problemele ar putea fi rezolvate pozitiv. D-l Andre  a mai vorbit despre etapele proiectului Biblionet în România, în etapa iniţială fiind selectate bibliotecile cu o mai mare experienţă  şi dezvoltare în domeniul tehnologic. Şi cu toate discuţiile şi problemele care au existat şi care sunt asemănătoare cu cele din Novateca(proiect din RM analogic cu Biblionet din România), d-l Andre a sugerat să nu ne întristăm dacă nu am fost selectaţi printre primii, a adus şi cîteva plusuri pentru o selecţie în etapele finale:toate greşelilede la început au fost corectate şi se ţine cont de ele, programele de formare sunt bine gîndite, cizelate şi ...încercate deja, şi în sfârşit...primeşti tehnică şi softuri mai noi.

Bibliotecarii din RM au povestit la rîndul lor despre problemele cu care se confruntă în procesul activităţii, relaţiile cu APL, au împărtăşit despre proiectele la care au participat. Colegii de la BNM au avut o întrevedere cu cei da la BNR, o intrevedere foarte productivă cu schimb de idei şi practici benefice bibliotecilor şi lucrului biblioteconomic...şi chiar am înţeles că colegii din BNR au”luat la creion” anumite idei de la cei din Moldova. La rîndul său bibliotecarii din Moldova au notat cîteva idei de proiecte la care se va lucra pe viitor.

Bibliotecarii din Moldova au luat o doză de optimism din optimismul colegilor români la capitolul rolului cărţii în era tehnologiilor, iar Claudia Şerbănuţă a subliniat că biblioteca viitorului este bazată pe educaţie, iar educaţia odată cu modernizarea societăţii, trebuie să găsească noi metode şi mijloace de atingere a scopurilor nobile de informare şi creştere corectă a generaţiilor viitoare.

Din această discuţie egală, ca între prieteni, am găsit răspunsul la mai multe întrebări ce mă frămîntau...În primul rînd am găsit definiţia unei biblioteci moderne, formulate de D-l Paul Andre Baran : O bibliotecă modernă nu are legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă  în primul rînd atitudine!

Iar din optimismul d-ei Claudia Şerbănuţă am găsit răspunsul ce se va întîmpla cu cartea în viitor...ce a rezistat,s-a păstrat şi a progresat de la începutul civilizaţie umane - nu are cum să dispară, atîta timp cît este acea civilizaţie umană...doar că poate să-şi schimbe forma , conţinutul şi perceperea cum a făcut-o de-a lungul timpului, migrînd de pe pereţii peşterilor,pe foi de papirus,foi de hîrtie, monitoare...şi cine ştie poate ceva imaterial, la nivel de unde,hologramă...totul este posibil!

A urmat apoi un tur ghidat prin Biblioteca Naţională a României cu Doina Stănescu. Am rămas frapaţi de ahitectura şi designul inerior al bibliotecii...şi chiar la un moment dat ne-am rătăcit prin principala casă a cărţilor,informaţiei şi atitudinei din România.

A doua parte  a zilei a fost vizita la Biblioteca Comunală Şirna,judeţul Prahova, director Iuliana-Camelia Pîrvu. Dar despre această vizită voi scrie în alt articol....Dacă la biblioteca Naţională a României a fost o vizită de studiu, apoi la Biblioteca Comunală Şirna a fost ...o vizită de suflet!