O bibliotecă modernă nu are
legătură neapărat cu un calculator...ci înseanmnă în primul rînd atitudine!
Paul-Andre Baran,director de
Programe Biblionet.
Tot greul în reţeaua de
biblioteci dintr-o ţară stă pe umerele bibliotecilor mici, anume bibliotecarii
rurali fac ca bibliotecile să fie vii!
Claudia Şerbănuţă,
directorBiblioteca Naţională a României
O bibliotecă mică înseamnă
un centru local, iar un grup de biblioteci unite pentru un scop înseamnă o forţă impunătoare!
Cristian Ghinea, Director
Centrul Român de Politici Europene.
Marţi 11 noiembrie 2014 a avut loc vizita de studiu
în România a delegaţiei bibliotecarilor din Republica Moldova. De această
vizită au beneficiat 8 bibliotecari rurali din Republica Moldova şi 2
reprezentanţi de la Biblioteca Naţională a Moldovei:Vasilica Victoria-şef
serviciu Studii şi Cercetări BNRM; Cresciuc Natalia-specialist
principal”Clasificare şi Catalogare”BNRM.
Această vizită
este parte componentă a proiectului „Consolidarea fondului de carte românească
în bibliotecile rurale din Republica Moldova”(Cărţi peste Prut), iniţiat de
Centrul Român de Politici Europene(CRPE) cu susţinerea Departamentului Politici
pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni(DPRP); Coordonator al proiectului în România –
Ludmila Gamurari,CRPE(originară din Basarabia); voluntar Lucian Stuparu; coordonator local în
Republica Moldova Alexandru Rusu –director Biblioteca Publică Izbişte.
Prima etapă a
vizitei de studiu a fost masa rotundă „Biblioteca publică – oportunităţi şi
perspective în rolul său de informare şi învăţare pe tot parcursul vieţii”.
Această manifestare a avut loc în incinta Bibliotecii Naţionale a României,
participanţi fiind Cristian Ghinea director CRPE, Paul-Andre Baran-director
Programe Biblionet şi desigur gazda acestui eveniment d-a Claudia Şerbănuţă
directo Biblioteca Naţională a României.
Cuvîntul
introductiv, despre ideia proiectului şi etapele de implimenare a lui, a avut
Cristian Ghinea,spunînd că centrul pe care îl conduce îşi are un pic diferită
direcţie de activitate, dar nu a putut
fi nepăsător faţă de problema insuficienţei de carte românească(în
grafie latină). Iar acest proiect este neobişnuit pentru el, devenit între timp
– un proiect de suflet- pentru dumnealui
şi echipa de implimentare. Directorul CRPE a sugerat că are impresia că
proiectul va contiuna şi va continua, oamenii nu încetează să doneze cărţi
pentru bibliotecile din R.Moldova şi însăţi sediul CRPE s-a transformat într-o
bibliotecă plină de cărţi. Urmează etapa transportării lor în R.Moldova şi
distribuirea cărţilor pentru bibliotecile selectate pentru a beneficia de
proiect.
D-a Claudia
Şerbănuţă director BNR, a sugerat că bibliotecile mici duc tot greul în spate, iar bibliotecarul are
menirea de a face vie o bibliotecă. De la începutul activităţii a crezut în
bibliotecile mici şi a intuit că ele au nevoie de ajutor în procesul
dezvoltării. Exemplu a fost biblioteca
din satul bunicilor săi, care îşi începe dezvoltarea de la un comentariu pe un
blog, iar cu demararea programei Biblionetului în România, şansele de
dezvoltare au crescut simţitor pentru bibliotecile mici. Exemplu de dezvoltare
şi încerdere este titlul de Cel mai bun bibliotecar al anului, care a plecat la
Avrig- o localiatate mică.Iar Biblioteca Comunală Şirna a primit premiul de cea
mai bună bibliotecă 2014 în cadrul galei „Bun de tipar”2014.
D-l Paul-Andre
Baran, director Biblionet a sugerat că cheia succesului stă în atitudinea
bibliotecarului faţă de biblioteca pe care o conduce şi nu este neapărat
echipamente şi tehnică modernă. De asemenea rol impunător în dezvoltare îl are
stabiblirea parteneriatelor la diferite nivele, iar bibliotecile rurale sunt
acel centru în căre aceste legături de parteneriat se întîlnesc, biblioteca
fiind partea cea mai imoprtantă în dezvoltarea şi implimentarea proiectelor. În
societatea contemporană bibliotecile ar putea face faţă problemelor şi
proiectelor la care guvernul nu atrage atenţia cuvenită, iar din colaborările
cu diferite organisme internaţionale de caritate, problemele ar putea fi rezolvate
pozitiv. D-l Andre a mai vorbit despre
etapele proiectului Biblionet în România, în etapa iniţială fiind selectate
bibliotecile cu o mai mare experienţă şi
dezvoltare în domeniul tehnologic. Şi cu toate discuţiile şi problemele care au
existat şi care sunt asemănătoare cu cele din Novateca(proiect din RM analogic
cu Biblionet din România), d-l Andre a sugerat să nu ne întristăm dacă nu am fost selectaţi printre primii, a adus şi cîteva plusuri pentru o selecţie în
etapele finale:toate greşelilede la început au fost corectate şi se ţine cont
de ele, programele de formare sunt bine gîndite, cizelate şi ...încercate deja,
şi în sfârşit...primeşti tehnică şi softuri mai noi.
Bibliotecarii din
RM au povestit la rîndul lor despre problemele cu care se confruntă în procesul
activităţii, relaţiile cu APL, au împărtăşit despre proiectele la care au
participat. Colegii de la BNM au avut o întrevedere cu cei da la BNR, o
intrevedere foarte productivă cu schimb de idei şi practici benefice
bibliotecilor şi lucrului biblioteconomic...şi chiar am înţeles că colegii din
BNR au”luat la creion” anumite idei de la cei din Moldova. La rîndul său
bibliotecarii din Moldova au notat cîteva idei de proiecte la care se va lucra
pe viitor.
Bibliotecarii din
Moldova au luat o doză de optimism din optimismul colegilor români la capitolul
rolului cărţii în era tehnologiilor, iar Claudia Şerbănuţă a subliniat că
biblioteca viitorului este bazată pe educaţie, iar educaţia odată cu
modernizarea societăţii, trebuie să găsească noi metode şi mijloace de atingere
a scopurilor nobile de informare şi creştere corectă a generaţiilor viitoare.
Din această
discuţie egală, ca între prieteni, am găsit răspunsul la mai multe întrebări ce
mă frămîntau...În primul rînd am găsit definiţia unei biblioteci moderne,
formulate de D-l Paul Andre Baran : O bibliotecă modernă nu are legătură
neapărat cu un calculator...ci înseanmnă
în primul rînd atitudine!
Iar din
optimismul d-ei Claudia Şerbănuţă am găsit răspunsul ce se va întîmpla cu
cartea în viitor...ce a rezistat,s-a păstrat şi a progresat de la începutul civilizaţie
umane - nu are cum să dispară, atîta timp cît este acea civilizaţie
umană...doar că poate să-şi schimbe forma , conţinutul şi perceperea cum a
făcut-o de-a lungul timpului, migrînd de pe pereţii peşterilor,pe foi de
papirus,foi de hîrtie, monitoare...şi cine ştie poate ceva imaterial, la nivel
de unde,hologramă...totul este posibil!
A urmat apoi un
tur ghidat prin Biblioteca Naţională a României cu Doina Stănescu. Am rămas frapaţi
de ahitectura şi designul inerior al bibliotecii...şi chiar la un moment dat
ne-am rătăcit prin principala casă a cărţilor,informaţiei şi atitudinei din
România.
A doua parte a zilei a fost vizita la Biblioteca Comunală
Şirna,judeţul Prahova, director Iuliana-Camelia Pîrvu. Dar despre această
vizită voi scrie în alt articol....Dacă la biblioteca Naţională a României a
fost o vizită de studiu, apoi la Biblioteca Comunală Şirna a fost ...o vizită
de suflet!