Cartea e foarte minunată
Pe o zi două împrumutată,
Orice copil ca voi
O întoarce înapoi.
C.Dragomir
Poveste contemporană...

Ehehe....Şi dacă
cei mai mari posibil să nu aibă timpul necesar sau să nu aibă cultivată la timp
dragostea de carte...apoi cu cei mai mici e altă treabă. Răsuflecăm mînicile,
întoarcem biblioteca cu picioarele în sus, mai „pregătim şi ceva note gustoase”
marca bunicului din Humuleşti şi....aşteptăm oaspeţii! Iatăi ! Doi cîte doi,
asemeni unor soldăţei, vine Oastea Cărţii – grupa pregătitoare Grădiniţa
Andrieş s.Izbişte. Hehehe.....şi se anunţă o mare bătălie la bibliotecă...Ne
vom bate cu toţi eroii răi din poveşti: cu lupul care a mîncat iezişorii
caprei, cu mama vitregă a cenuşăresei, cu vrăjitorul rău care rîvnea tot timpul
lampa fermecată a lui Alladin, să-l ajutăm pe motan să învingă căpcăunul
transformat în şoarece şi multe alte creaturi de ale unor povestitori pentru
copiii...Desigur vom face o tură şi cu trăsura din bostan a Cenuşăresei, că
tare nii interesant cum e să mergi într-un bostan? Vom merge pe urmele lăsate
de Hansel, în adîncul pădurii, şi înapoi să vedem cum de nu s-au rătăcit copiii
singuri...ne vom întreba oare cît de rea poţi să fii să nu dai moşneagului
măcar un ou, că lui sărmanului cucoşul nu prea îi face. Uhhhh...şi cîte zîne au
venit la bibliotecă...şi toate bune,drăgălaşe...iată, iată vor face o mişcare
şi vor scoate bagheta magică din mînecă. Dar cîţi Feţi Frumoşi are grupa
pregătitoare...este şi Prîslea cel Voinic şi Făt Frumos din Lacrimă şi prinţul
ce o caută după pantof pe Cenuşăreasă...
Minunăţie mare
azi la Biblioteca Publică
Izbişte! Nu am uitat nici să eliberăm eroii vestitori ai primăverii din
ghicitori....ghiocelul,rîndunica,gîzele, luna mai, păsările călătoare etc. Şi
dacă am tot vorbit despre poveşi şi ai lor povestitori nu putem să trecem cu
vederea şi de poezii şi a lor poieţi pentru copii: Grigore Vieru cu a lui Albinuţă,
Mihai Eminescu cu păsărelele lui somnoroase...
Iar la sfîrşit,
fiindcă biblioteca este tărîmul mininăţiilor, am păşit imaginar în povestea lui
Alladin....prin intermediul vrăjitoriei ce se cheamă proiector şi internet...Am
strigat la vrăjitorul cel rău, ne-am speriat mai întîi de duhul lămpii, pe urmă
am văzut că nu e chear aşa de rău...şi desigur am retrăit pentru prinţesă şi
Alladin.
Şi ca orice
prieteni ce am devenit la sfîrşit...ne-am înţeles cu picii că următoarea
întîlnire o vom faceo....la iarbă verde...în ograda bibliotecii. Vom vorbi
atunci despre natură, păsărele, animale...poate şi ceva ghicitori mai nostime
aduc copiii.
Şi acestea fiind spuse, deaoarce toţi copiii
sunt nişte elevi dea lui Creangă, nu putem să nu gustăm şi ...notele
lui....cîte un biscuit dulce ca să avem puteri să ajungem înapoi la grădiniţă.
Şi-am încălecat pe o şa şi
v-am spus povestea aşa!
Şi dacă no fi fost, nu vă
povesteam... că n-are rost!
Alexandru, relatezi în stil artistic. O fi ceva viţă de scriitor prin neamul tău ?
ОтветитьУдалитьNu prea cred d-ă Maia Bălan...de fapt nu ştiu. Ştiu numai că mi-i cam greu în viaţă, căci am nişte concepţii,viziuni despre toate luate din cărţile citite, care nu au fost aşa de multe dar mi-au pătruns la inimă...Mulţumesc de lectura postărilor mele, de comentarii şi să nu uităm: Viaţa este prea frumoasă şi e păcat să nu trăim într-o poveste!
Удалить